Olaritul este o ocupatie straveche a poporului roman, o arta care necesita multa indemanare , maiestrie si cunostinte deosebite, orice greseala putand avea drept efect distrugerea vasului.
Lutul este extras din locuri speciale, adus in gospodarii si framantat cu mainile, picioarele, sau cu ciocanul de lemn apoi amestecat cu apa. Pasta astfel obtinuta se taie in felii subtiri si se lucreaza apoi la roata. Pe discul din partea superioara a rotii se pune bulgarele de pamant, iar discul de jos este miscat cu piciorul de catre olar, obtinandu-se astfel forme circulare cu contur regulat.Datorita faptului ca aceasta munca presupune o tehnica deosebita, viteza mare de lucru si forta, este o ocupatie pe care o realizeaza in general barbatii iar femeile ajuta doar la decorarea vaselor realizate.
Vasele se lasa la uscat cateva zile urmand ca apoi sa fie arse in cuptoare speciale, pe lemn sau electrice.
Ceramica romanesca poate fi neagra, rosie, maro sau alba, poate fi smaltuita sau nesmaltuita.
Sunt inca multi olari in tara noastra care ajuta ca lutul sa prinda viata pastrand asfel una dintre legaturile selenare care-l leaga pe om de natura.